Cât de mult ne dorim ca suferința să nu fie a noastră sau despre noi?

Așa de mult încât putem ajunge să dezvoltăm o gândire magică. Să credem cu tărie că, într-o viață anterioară, s-au întâmplat niște suferințe – nu acum. Că e despre cealaltă persoană, că ea a trecut prin durere.

E mai ușor de digerat și acceptat că nu e despre noi. E mai ușor să ne apropiem de răni atunci când le privim de sus. Sau când ne uităm la ele ca și cum ne uităm la un film. Distanța pe care o punem ne dă un fals sentiment de siguranță. 

Văd dar nu simt. Nu am un contact emoțional cu mine.

Și rămânem concentrați pe altcineva iar energia și atenția le consumăm alimentând această poveste. Riscul este mărirea  distanței emoționale, de la adultul de azi la copilul din interior. Adică de la resursele și capacitatea vindecătoare de azi la părțile traumatizate și blocate într-o anumită etapă.

Pentru că e vorba de etape sau traume, nu despre o altă viață.  Ruptura de noi e așa mare încât nici nu putem concepe că este despre noi, e despre vieți anterioare. Așa de străin ne pare totul.

Dacă inconștientul nostru ne duce către alte meleaguri atunci când ne lucrăm o tema – este foarte ok – putem prelucra experiența asa cum o facem cu un vis. Psihicul nostru știe să ne vorbească în metafore și ne invită să apelăm la curiozitate și să explorăm ce se întâmplă în interiorul nostru.

Care este legătură dintre aceste imagini/povești cu mine? Ce mesaje vrea psihicul meu să îmi transmită?

Pentru că este despre noi. Nu despre un rege/o regina dintr-o viață anterioară.

Vindecător este când ne apropiem cu grijă și blândețe de noi, respectându-ne ritmul, de părțile din noi care se simt singure, abandonate, triste, înfricoșate, neacceptate, neînțelese, neputincioase, confuze, pierdute, uitate…….

Gabriela Gall – Psihoterapeut si hipnoterapeut

Parintii danseaza si se misca impreuna cu cei mici

Dansul emotiilor – Cum ar dansa/cum s-ar misca o persoana care este fericita/trista/furioasa/entuziasmata/surpinsa/dezgustata?

Parintii ii ghideaza in lumea emotiilor intr-o maniera jucausa folosind miscarile libere ale corpului.

Dansul in oglinda – o persoana face cateva miscari si cealalta persoana o imita – este ca o oglinda (apoi faceti schimb).

Dansul prin jungla/padure – dansam si ne miscam ca animalele pe care le intalnim in plimbarea prin jungla/padure.

II invitam pe copii sa ne spuna ei animalute si ii ajutam pe cei care se impotmolesc sau pe cei mai micuti.

Recomandare melodie: The Tokens – The Lion Sleeps Tonight

Calatorie in miscare – ne alegem o destinatie si ne folosim creativitatea sa ne imaginam ce intalnim pe drum. Si imitam prin miscari ceea ce intalnim.

Ex: Afara e soare (ce forma are), vedem copaci (cand bate vantul frunzele si crengile se misca asa), mergem cu o masina (cat de repede/incet, ne oprim atunci cand semaforul arata culoarea rosie – etc)

Dansul esarfelor – alegeti o melodie si dansati cu o esarfa sau 2; explorati spatiul lateral/jos/sus/facand piruete – lasati corpul si emotiile sa va ghideze.

Recomandare melodie:  Ed Sheeran – Photograph (lenta) sau Pharrell Williams – Happy (energica)

Coregrafia familiei – alegeti impreuna o melodie si fiecare dintre voi prezinta celorlalti cateva miscari; le invatati impreuna apoi le uniti intr-o coregrafie.

Sa invatam partile corpului – recomandari:

• – https://www.youtube.com/watch?v=0UzIV2SDExU
• – https://www.youtube.com/watch?v=zeohPBaYGO0

Sa exersam controlul corpului – mergem repede/incet, ne oprim, alergam:

Cursa obstacolelor – puteti folosi obiecte din casa ca sa faceti un circuit cu diverse obstacole pe care cel mic trebuie sa le treaca sa ajunga la linia de final:

• – sarituri peste obstacole
• – sa mute un obiect mai voluminos (sa invete corect sa le ridice)
• – diverse exercitii fizice (abdomene, genuflexiuni, sarituri etc)
• – sa rezolve un mic puzzle
• – o miscare sau o succesiune de miscari
• – sa ordoneze obiecte in functie de marime/culori

Miscarea este foarte importanta, de fapt indinspensabila, pentru dezvoltarea armonioasa corporala dar si emotionala a copiilor.
Vin inspre voi, dragi parinti, cu o lista de idei de activitati ce implica miscarea.

Daca sunteti interesati, pot face o grupa online unde ne putem vedea sa ne miscam impreuna.

Contribuitie: 20 lei – sedinta de 45 min
Ne vom vedea pe Zoom.

Imi puteti da un mesaj daca sunteti interesati.

Gabriela Gall – psihoterapeut si
initiatoarea proiectului dansul ca terapie.ro – 2013.

🔶 Ca părinți sau viitori părinți, cu toții avem cele mai bune intenții în suflet și de multe ori parentăm sub deviza: “Să nu cumva să adopt din aceleași comportamente nasoale ca părinte care mie mi-au creat suferință când eram copil, așa cum făceau mama și tata!!!”

Cu toate acestea, se întâmplă uneori să ne simțim blocați și să nu știm să facem ceva diferit de cum am învățat de la părinții noștri. Copiii vin la pachet cu darul acesta de a ne pune față-în-față cu lucruri nerezolvate din trecutul nostru, cu cele mai intense emoții, fie ele plăcute, fie neplăcute.

Noi îl numim “dar” pentru că exact asta poate sa fie: un cadou – dacă știm să îl primim, cum să îl privim și să învățăm despre noi înșine și despre ei, împreună.

De aceea venim în întâmpinarea voastră, dragi părinți, ca să privim acest “dar” împreună și să îl folosim pentru a construi relații mai armonioase.

🔶 Vă prezentăm și veți exersa împreună cu noi utilizarea unui instrument, Cercul Siguranței, pe care să îl folosiți ca pe o hartă ca să:

– descifrați nevoile din spatele comportamentelor, atât ale copiilor cât și ale voastre
– știți cum să răspundeți acestor nevoi
– înțelegeți importanța rolului vostru în relația de atașament
– dezvoltați o relație mai bună cu copilul și nu numai
– stabiliți limite adecvate

🔶 Programul Cercul Siguranței este conceput ca să vă ajute pe fiecare dintre voi să descoperiți ce faceți bine ca părinți, dar și dificultățile pe care încă le aveți.

💠 Testimonial participantă CS: “Cercul m-a învățat ce se petrece în mod firesc cu copiii. M-a ajutat să reușesc să mă distanțez și să mă observ pe mine. Mi-a dat posibilitatea să văd totul clar, pus pe o foaie de hârtie.”

Programul Parental Cercul Siguranței este un program de educație parentală centrat pe relația părinte – copil. Este un curs parental recunoscut pe plan internațional, bazat pe decenii de cercetare a atașamentului între părinți și copii.

Sesiunile sunt bazate pe cunoștințe practice, folosind clipuri video, discuții și materiale pentru a explora nevoile emoționale ale copiilor și pentru a construi abilitatea voastră, ca părinți, de a răspunde sensibil la aceste nevoi.
Ne vom axa cât mai mult pe reducerea sentimentului de vinovăție și a rușinii, atât de familiare tuturor părinților și vom învăța cum a fi un părinte suficient de bun este suficient.

Acest program este adresat atât mămicilor, cât și tăticilor, bunicilor, viitorilor părinți, asistenților maternali, părinților adoptivi, educatoarelor și îngrijitoarelor din creșe și grădinițe și tuturor celor care au un rol semnificativ în creșterea și educarea copiilor.

🔶 Puteți găsi mai multe informații despre program accesând linkul: www.circleofsecurityinternational.com/research-information


Facilitatori cu experiență de 7 ani în lucrul cu copii, familii și adulți:
💠 Ana Cazacu – Educator parental atestat Cercul Siguranței; Psihoterapeut
– Analiză Tranzacțională și
Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală: www.facebook.com/PsihoterapeutAnaCazacu

💠 Gabriela Gall – Educator parental atestat Cercul Siguranței; Psihoterapeut
– Hipnoză clinică, relaxare și Terapie Ericksoniană
– Terapie sistemică: Cuplu, Familie, Copil;
– Lucrător prin artă combinată (dans, muzică, teatru, desen); Inițiatoarea proiectului www.dansulcaterapie.ro

—————————–
🔶 Informațiile și exercițiile pe care le vom face în fiecare modul au strânsă legătură între ele și este importantă participarea la fiecare întâlnire pentru a beneficia cât mai mult de program.

🔶 Informații administrative:
– 8 întâlniri – 1 întâlnire / săptămână
– locuri limitate – maximum 12 participanți
– 2 h 30 min / întâlnire
– cost – 80 ron / întâlnire = 640 ron / program
– discount de 200 ron pentru cupluri

Asigurarea locului se face prin plata avansului în valoare de 50%, restul sumei urmând a fi plătită până la a doua întâlnire. Avansul este returnabil dacă înscrieți pe altcineva în locul dumneavoastră.

Locația: Alma Vision – Calea Șerban Vodă nr.106, Etaj 1, Ap.2, Sector 4, București (Zona Tineretului)

Interval orar: 18:00 – 20:30
Când: În fiecare zi de marți a săptămânii începand cu data de 3 martie 2020, timp de 8 săptămâni consecutive.
(excepție face data 21 aprilie – prima zi de marți după Paște)

Pentru înscriere: 0763.302.432 sau 0747.657.550
E-mail: gabriela.egall@gmail.com sau psihoterapeut.anacazacu@gmail.com

—————————–


Programul se desfașoară pe durata a 8 întâlniri care vor avea următoarele tematici:

🔶 1. Introducere în cercul siguranței – Împreună vom construi un mediu sigur și incitant în care să puteți explora meseria de părinte. Vom introduce conceptul de Cerc al Siguranței și modul în care cercul “apare întotdeauna” în viețile copiilor și ale adulților.

🔶 2. Să învățăm despre nevoile copiilor parcurgând tot cercul – Vă veți dezvolta abilitățile de a citi comportamentele copiilor și veți înțelege care sunt nevoile din spatele acestora, utilizând Cercul Siguranței ca pe o hartă.

🔶 3. Să fim alături de copii pe Cercul Siguranței – “A fi Alături” nu se referă la o tehnică anume ci este mai degrabă o stare de spirit și o atitudine fundamentală de empatie față de copii. Copiii au nevoie de sprijin pentru a dezvolta o viață emoțională sănătoasă iar acest lucru se întâmplă când noi le suntem “alături”, fiindcă în felul acesta ei învață să fie “alături” de ceilalți. Vom discuta despre ce înseamnă să le fiți alături copiilor voștri și cum puteți face asta.

🔶 4. Să fim alături de bebeluși pe Cercul Siguranței – Mulți părinți întreabă: “Oare când au început aceste nevoi?” În acest capitol îi vom urmări pe bebeluși și vom descoperi împreună că ei se nasc programați pentru Cercul Siguranței și că din primele momente ale vieții lor încep să ne învețe despre nevoile lor de pe tot Cercul. Vom învăța o metodă simplă care să vă ajute să deveniți sensibili la fluctuațiile de atenție și emoție ale copiilor și cum să răspundeți adecvat la acestea.

🔶 5. Calea spre siguranță – Dacă primele capitole ale acestui program vă ajută să priviți comportamentul copilului prin prisma nevoilor legate de atașament, în acest capitol vom face trecerea de la observarea copilului către observarea propriei persoane. Sentimentul de siguranță poate fi obținut, iar această cale presupune parcurgerea unor pași esențiali.

🔶 6. Să ne înțelegem dificultățile – Vom discuta despre unde apar dificultățile voastre în relația cu copilul și despre rolul vostru de a fi “Mâini” pe cerc, fiind “mai Mari, mai Puternici, mai Înțelepți și Blânzi”.

🔶 7. Ruperea relațiilor și repararea lor – Vom învăța să observăm ce ne spune copilul din spatele comportamentului său când acesta este problematic. Vom discuta desprece puteți face voi atunci când are loc un moment de “ruptură în relația” cu copilul.

🔶 8. Să recapitulăm și să sărbătorim – Vom recapitula, vom discuta despre dificultăți întâmpinate și vom răspunde la întrebări. Vom avea oportunitatea de a vorbi despre cum a fost experiența parcurgerii acestui program.

Vă așteptăm!

Au trecut deja mulți ani, vreo 7, de când sunt pasionată de legătura minte-corp-emoții.

Citesc cărți și cercetări, testez, sunt curioasă, ascult experiențele oamenilor, ale specialiștilor, mă uit în practica mea personală și profesională. Chiar iau parte, în grupul de suport, la o cercetare cu privire la bolile autoimune și cauzele emoționale.

Am Marele dicționar al bolilor al lui Martel, cunosc și despre Noua Medicină Germanică al lui Hamer, cunosc și beneficiile plantelor dar și a medicinei și a neuroștiințelor. Dar trec prin filtrul meu și las un pic informațiile să se așeze atunci când sunt în căutare de răspunsuri.

Și după toate acestea pot spune că nu există rețete. Nu există o corelație exactă între o afecțiune și o emoție. Ex: TE DOARE CAPUL PENTRU CĂ.

Degeaba te dai cu un ulei esențial sau iei nu știu ce medicament, te duci la câteva ședințe de terapie, citești o carte de dezvoltare personală dacă nu îți dai timp, răbdare și nu te uiți cu sinceritate la tine, la interiorul tău unic.

Durerea de cap va reveni și te va trage de mânecă ca să te ajute să te vezi cu adevărat.

Toate răspunsurile somatizărilor se află în interiorul psihicului/emoționalului nostru.

În funcție de cum s-a structurat creierul nostru, corpul are un răspuns.

De fapt totul se întâmplă simultan, e ca o făbricuță, pornești cu un buton un anumit sistem.

Dacă ar există o rețetă ar fi să găsim răspunsul la întrebarea: CINE SUNT EU CU ADEVĂRAT ȘI CE S-A ÎNTÂMPLAT CU MINE DE AM LUAT DECIZIA SĂ MĂ RUP DE MINE?

Dacă revenim la provocarea:

MĂ DOARE CAPUL, care sunt cauzele emoționale? Este important de observat ce se întâmplă cu tine pe toate nivelele.

Ce s-a întâmplat concret?

Ce gânduri îmi vin despre ce s-a întâmplat?

Ce emoții simt?

Ce corelații fac? (În mod spontan, nu din cărți)

Cu ce seamănă toată experiență asta? (Prezentul poate acționa ca un trigger și poate deschide oportunități de a te uita la trecut, la copilărie; Altfel chiar dacă rezolvi o situație din prezent ea va mai ieși la iveală cu alte persoane.)

Cazuri: Durere de cap

Clientul 1

În urmă introspecției a ajuns la concluzia că nu bea suficientă apă. Dacă ne opream aici puteam spune că durerea de cap avea o cauza biologică – lipsa hidratarii. Ceea ce nu ar fi fost eronat dar ar fi fost insuficient.

Cum ajungi să nu bei suficientă apă?

Cum ajungi să nu simți setea?

Cum ajungi să te deconectezi atât de tale de nevoile de bază?

Concluzia: “lucrez mult, nu am timp, dacă nu simt sete nici nu cred că am nevoie de apă”

Traducere: nu consider că nevoile mele sunt importante, că eu sunt important, ceilalți sunt mai importanți; nu îmi dau prioritate, nu am grijă de mine; a trebuit să blochez contactul cu nevoile mele, să renunț la mine că să păstrez relația cu ceilalți.

Sursa: din copilărie; și aici începe frumoasă călătorie spre EU-l autentic

Clientul 2

“Mă doare capul când mă enervez.

Îmi crește tensiunea, de aici durerea de cap. Deci nu mai trebuie să mă enervez.”

Enervarea are legătură cu furia, furia se activează în anumite situații:

• când ești în pericol, te ajută să te aperi
• când vrei să pui o limita, te ajută să spui stop sau nu
• practic e un indicator că ceva nu îți convine și e nevoie să faci ceva în legătură cu asta

Clientul atunci când se înfuria, nu făcea nimic, Scopul furiei nu era atins, acela de a pune limite.

Furia activează în corp adrenalină, cortizolul, ne crește tensiunea ; ea ne ajută să acționăm. Pe termen scurt e benefic dar pe termen lung este nociv.

Practic, clientul era ca o oală sub presiune.

Tensiunea nu era eliberată pentru că el ținea furia în interiorul lui.

Ce anume te-a înfuriat?

Cum de alegi să nu comunici?

Care sunt gândurile și emoțiile care se activează atunci când te gândești să confrunți situația?

Cu ce seamănă această experiență?

Cu cine seamănă această persoană, cu acest tip de energie?

Și de aici a început din nou călătoria spre EU-l autentic. Spre experiențele din copilărie și de la școală, experiențe care l-au învățat că nu are dreptul să se înfurie, că ceilalți știu mai bine ce e de făcut, că și dacă discuta lucrurile rămân la fel și se ajunge la ceartă deci la ruperea relației.

———

Copilul renunță la el și la nevoile lui pentru că trebuie să păstreze relația cu cei care îl cresc. Și așa ajunge să se rupă de el.

Doar că drumul până acolo este diferit de la caz la caz, despachetarea emoțională și ritmul fiecăruia este diferit.

Scopul nu este de a învinovăți persoanele care ne-au crescut, ci de a înțelege cum și de ce ne-am structurat într-un anumit fel. Să dăm voie emoțiilor încapsulate să iasă și să ne dăm voie să fim sănătoși. Să găsim alte tipuri de răspunsuri, cum putem face diferit într-un mod în care nici să nu rănim dar nici să ne lăsăm răniți.
Și când spun să te uiți în copilărie spun să îți dai voie să te conectezi cu amintiri, senzații, emoții, gânduri din perioada aceea. Să le lași, astăzi, să iasă, pentru a le putea transforma în ceva benefic.

Deci nu există rețete dar există întrebări bune pe care ți le poți adresa. Doar dă-ți timp, voie, sinceritate, răbdare, grijă și compasiune.

Wow, ce de cadouri 🙂 de la tine către tine.

Gabriela Gall

Psihoterapeut

Dansulcaterapie.ro

Ca părinți sau viitori părinți, cu toții avem cele mai bune intenții în suflet și de multe ori parentăm sub deviza: “Să nu cumva să adopt din aceleași comportamente nasoale de părinte care mie mi-au creat suferință când eram copil, așa cum făceau mama și tata!!!”

Cu toate acestea, se întâmplă uneori să ne simțim blocați și să nu știm să facem ceva diferit de cum am învățat de la părinții noștri. Copiii vin la pachet cu darul acesta de a ne pune față-în-față cu lucruri nerezolvate din trecutul nostru, cu cele mai intense emoții, fie ele plăcute, fie neplăcute.

Noi îl numim “dar” pentru că exact asta poate sa fie: un cadou – dacă știm să îl primim, cum să îl privim și să învățăm despre noi înșine și despre ei, împreună.

De aceea venim în întâmpinarea voastră, dragi părinți, ca să privim acest “dar” împreună și să îl folosim pentru a construi relații mai armonioase.

Noi, trainerii, dorim ca, împreună cu voi, să creăm un cadru sigur în care voi să puteți explora liber propria lume interioară cât și pe cea a copiilor voștri.

Am conceput pentru voi ateliere-suport, pornind de la teoria atașamentului (John Bowlby). Este absolut necesar ca un copil să dezvolte o relație de atașament sigur cu cel puțin o persoană semnificativă pentru a avea șanse să se dezvolte armonios social și emoțional și, în special, pentru a învăța cum să-și regleze emoțiile. Desi toti copiii se atașează, există diferențe semnificative în tiparele de atașament părinte-copil.

În legătură cu aceste diferențe și despre cum puteți crea un atașament mai sigur cu copilul vostru ne propunem nu doar să discutăm ci și să experimentăm la aceste ateliere.

1. “Cum ne atașăm: relația părinte-copil” – Vom explora împreună ce înseamnă atașamentul, cum s-a format și cum se manifestă el în viața voastră acum, iar mai apoi cum să creșteți calitatea relației cu voi înșivă și cu cei din jur.  Miercuri, 20 Martie orele 18:30 – 21:00

 

2. “Relația cu copilul meu: de la ruptură la reparare” – Vom descoperi împreună care ar putea fi motivele pentru care o relație se rupe, ce ne împiedică să o reparăm și ce se află în spatele unei relații sănătoase.                                          Miercuri, 27 Martie orele 18:30 – 21:00

 

3. Program Suport pentru Părinți – Circle of Security (Cercul Siguranței)”                 Grupul începe în aprilie/mai – în  funcție de înscrieri.                                         Detalii: http://dansulcaterapie.ro/2019/01/program-cercul-sigurantei/

 

Traineri:

Ana Cazacu                                                                                                             Psihoterapeut – Analiză Tranzacțională și Psihoterapie Cognitiv Comportamentală                                                                                                                Educator parental atestat Cercul Siguranței                        www.facebook.com/PsihoterapeutAnaCazacu

Gabriela Gall                                                                                                              Psihoterapeut – Hipnoză clinică, relaxare, Terapie Ericksoniană și                Terapie sistemică: Cuplu, Familie, Copil                                                               Educator parental atestat Cercul Siguranței                                                       Inițiatoarea proiectului www.dansulcaterapie.ro

 

Înscrierile se pot face telefonic la nr. 0763.302.432 sau                                         pe email la: gabriela.egall@gmail.com.

Costul este de 80 lei/atelier.                                                                                               Locurile sunt limitate, rezervarea se face prin achitarea unui avans de 50 lei. Dacă dorești să participi la ambele ateliere poți beneficia de o reducere (în loc de 160 de lei, plătești 140).

 

Va invit cu drag sa cititi interviul pe care l-am dat pentru “Totul Despre Mame”:

Ce se întâmplă cu mintea copilului atunci când părinții se ceartă?

Totul despre mame: Toți părinții se ceartă. Dar când și unde ar trebui să facă asta?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Cred că, pentru început, este nevoie să facem diferența între situațiile în care părinții au discuții în contradictoriu sau de negociere în care ei își exprimă dorințele și emoțiile într-un mod asertiv și situațiile în care părinții se exprimă agresiv verbal/fizic.

În primul caz, copilul învață, de la părinți, cum să gestioneze conflicte, cum să comunice benefic, cum să negocieze, cum să aibă relații sănătoase cu ceilalți. O astfel de discuție îl ajută să își dezvolte empatia, să înțeleagă că opiniile pot fi diferite și că este important să se exprime dar să îl și asculte pe celălalt.

În cazul în care părinții știu că este posibil ca discuția să se aprindă și să se ajungă la țipete, injurii, jigniri etc. atunci cel mai bine ar fi ca ei să își aleagă un alt loc sau moment în care să discute. Dacă totuși se întâmplă, este nevoie ca ei să poarte o discuție cu cel mic, să îi explice că ceartă nu are legătură cu el, că uneori lucrurile nu funcționează așa cum își doresc și că se mai întâmplă să ridice vocea sau să spună cuvinte pe care mai apoi să le regrete.

Nu există părinți perfecți, contează ce se întâmplă, în familie, în majoritatea timpului și este important ce facem după ce am conștientizat că modul cum am reacționat nu este benefic. Ceea ce are impact semnificativ pe termen lung este ce se întâmplă în mod repetat și nu ceea ce se întâmplă o singură dată.

Totul despre mame: Nu este oare o ipocrizie din partea părinților să se prefacă de fiecare dată de față cu copilul că totul este lapte și miere și să se abțină tot timpul să se manifeste în vreun fel în fața copiilor?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Nu este nevoie ca părinții să nu se manifeste deloc în față copiilor. Faptul că ei se prefac la nivel comportamental nu înseamnă că cei mici nu simt că ceva este în neregulă. Semnele pe care le „citesc” copiii ar putea fi: faptul că părinții nu își zâmbesc, nu sunt amabili unul cu celălalt, faptul că ei dorm separat, dar și faptul că părinții sunt mai puțin disponibili emoțional pentru copii, iar aceștia neștiind de ce se comportă astfel părinții, pot interpreta că este vina lor.

În același timp, așa cum spuneam mai sus, neînțelegerile în familie pot fi folosite ca momente propice de învățare pentru copil. Sau, mai bine zis, gestionarea acestor neînțelegeri.

Am făcut acest comportament – pentru că am simțit emoția x – și a fost prea mult pentru mine atunci – și este în regulă, se mai întâmplă – data viitoare voi alege să fac diferit – în felul acesta.

Pentru că toate emoțiile au un rol important, chiar dacă unele dintre ele au primit eticheta de „negative”, ele ne spun ceva despre interiorul nostru și ne ghidează spre un comportament. Este nevoie să găsim modalitatea sănătoasă de exprimare a lor și astfel copiii învață să o folosească și ei.

Rolul emoțiilor pe scurt

Furia – ne ajută să punem limite, să refuzăm, să ne spunem punctul de vedere, să ne luăm apărarea

Frică – ne ajută să ne îndepărtăm de locuri periculoase, ne învață de ce anume să ne ferim

Tristețea – ne dă semnale că ceva ne-a rănit fizic/emoțional; ne poate ghida să cerem ajutor

Bucuria – ne învață ce anume ne face bine și ce ar fi bine să continuăm să facem

Totul despre mame: Dacă copilul crește într-o familie în care totul pare idilic, nu se izbește la un moment dat de realitatea vieții care îl poate dărâma?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Îmi este dificil să cred că există șansa ca lucrurile să pară idilice în toate aspectele, chiar și dacă nu te expui în față copilului. Să ne imaginăm că părinții au avut o ceartă în dormitor și apoi se duc să cineze împreună cu copilul. Numai faptul că ei trebuie să se prefacă că simt altceva decât simt îi poate transmite copilului o anumită ambivalența sau îi poate face pe părinți să fie pasiv-agresivi. Copiii au o inteligență emoțională mai dezvoltată decât cred adulții. Există o iluzie în cazul părinților care cred că pot face ca relația să pară idilică.

Dar dacă totuși există, văd două situații:

Modul în care relaționează părinții reprezintă un model pentru relațiile viitoare ale copilului. Există posibilitatea să aibă așteptări nerealiste de la relațiile lui și ar putea interioriza mesaje precum: Doar oameni care nu se ceartă deloc au relații bune. Ca să putem avea o relație este nevoie să fim întotdeauna de aceeași părere. Dacă ești furios/supărat pe mine sau te deranjează un comportament de-al meu, nu avem o relație bună etc.

sau

Ideea de relație idilică mă mai duce cu gândul la ceva care nu este autentic. Nevoia de control a părinților creează o bulă protectivă în jurul copilului care îl privează pe copil de experiențe neplăcute și de frustrări care au un rol important în dezvoltarea și structurarea psihică a copilului. E posibil să nu aibă  ocazia de a-și crește rezistența la frustrare, de a dobândi anumite abilități de rezolvare a problemelor sau de a-și crește stima de sine. I se prezintă un model de relație care nu are legătură cu realitatea și îi va fi mult mai dificil să facă față, să se adapteze.

Totul despre mame: Cum e mai bine? Părinții să rabde și să stea într-o familie disfuncțională sau să se despartă?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Mesajul care poate să ajungă la copil este: „Orice s-ar întâmplă într-o relație, oricât m-ar răni, eu voi rămâne în relație.”

Sunt puține cazurile în care parintii se ceartă/lovesc și copilul nu are parte de același tratament.

Copiii care au trăit în relații disfuncționale și au avut parte de abuzuri vor adopta, în viață adultă, unul dintre următoarele roluri: agresor sau victima. La bază, amândoi au avut în copilărie un abuzator.

Aici putem înțelege mai bine de ce unele femei continuă să trăiască cu soțul lor care le agresează, ele au învățat că această este normalitatea într-o relație prin exemplul părinților lor. Așadar îndepărtarea factorilor agresivi ar trebui să fie prioritară.

Descarcă acum GRATUIT capitolul ”Să analizăm divorțul din punctul de vedere al copiilor”, din cartea ”Când părinții se despart” și vei înțelege mai bine cum se raportează copiii la divorț. Detalii AICI.

Am auzit de multe ori: “Rămânem împreună pentru copil, că să îi fie bine lui.”

Și mă întreb: Cum i-ar fi bine unui copil să crească într-o familie disfuncțională, într-un mediu ostil, nesigur și copleșitor?

Totul despre mame: Ce simte un copil atunci când își vede părinții certându-se?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Așa cum spuneam și mai devreme, este posibil ca el să creadă că este vina lui, că nu este suficient de bun și cuminte și să se simtă vinovat și asta poate duce la o responsabilizare din partea copilului: „Stă în puterea mea ca părinții mei să se înțeleagă și voi face tot ce este nevoie pentru asta.”

Se mai poate simți înfricoșat, trist, neputincios – mai ales când nimeni nu este acolo ca să îi explice situația și să îl ajute să își gestioneze emoțiile.

Totul despre mame: Cearta îl poate afecta la fel de mult ca și violența fizică dintre părinți?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Există trei tipuri de abuz: emoțional, fizic și neglijarea. Oricare dintre acestea sunt la fel de nocive, fie că ești martor, fie că abuzul este îndreptat asupra ta.

Aici putem vorbi și despre efectele stresului asupra organismului. Atunci când suntem stresați în organism se eliberează hormoni de stres precum: adrenalină și cortizol. Ei au rolul de a te mobiliza în caz de pericol, activează și dezactiveaza anumite funcții ale organismului (ex: crește glicemia, dar fluxul sangvinic periferic este redus).

După Hans Selye stresul are trei stadii: alarmă, rezistență și epuizare.

Eustres – stresul sănătos => Primele 2 stadii stau la baza adaptării și rezilienței, suntem stresați când ieșim din zona de confort dar asta ne ajută să găsim soluții și să ne dezvoltăm noi abilități.

Distres – stadiul de epuizare este de ordin negativ; Stresul cronic afectează întreg organismul și poate predispune persoană la diverse boli: digestive, cardiovasculare, osteoporoză, obezitate sau chiar depresie.

Totul despre mame: Ce semne pot lăsa certurile și violențele dintre părinți (vorbim despre psihicul copilului)?

Gabriela Gall, psihoterapeut: În funcție de severitatea acestora și vârstă copilului acestea pot fi:

• Întârzieri în dezvoltarea copilului pe plan: afectiv, cognitiv, relațional corelate cu posibile întârzieri în dezvoltarea motricității;
• Stimă de sine scăzută;
• Credință că lumea este un loc periculos și că în ceilalți nu poate avea încredere;
• Performanțe școlare scăzute;
• Dezvoltarea unei structuri de personalitate depresivă/anxioasă/evitantă;
• Diverse boli.

Totul despre mame: Care ar fi manifestările copilului care ar trebui să ne facă să medităm la acest subiect și să luăm o decizie care pe termen lung să fie bună pentru copil?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Copierea comportamentele părinților și manifestări precum:

–        Agresivitate (țipă, muscă, lovește, împinge);

–        Apatie;

–        Schimbări de comportament care ne ridică semne de întrebare;

–        Coșmaruri;

–        Enurezis;

–        Dificultăți de adaptare.

Totul despre mame: Când și cum ne dăm seama că cel mic are nevoie de psiholog pentru a nu rămâne cu traume din cauza certurilor la care a asistat între părinți?

Gabriela Gall, psihoterapeut: Atunci când apar manifestări dintre cele enumerate mai sus. Aici vreau să punctez ceva foarte important. Terapia copilului înseamnă de fapt consilierea sau terapia cu părinții. Cu cât vârstă copilului este mai mică cu atât se lucrează mai puțin cu el și mai mult cu părinții. Îmi place foarte mult următoarea metaforă care ajută la înțelegerea acestui aspect: „Copilul este pomul și familia este vremea.”

Mediul familial influențează creșterea și dezvoltarea copilului și dacă acesta nu se schimbă, chiar dacă cel mic trece printr-un proces terapeutic, lucrurile vor reveni la forma inițială.

Ca părinți, copiii ne pun față în față cu propriile noastre vulnerabilități și ne pot activa răni din copilărie. Din această cauză poate fi dificil să reacționăm la ce se întâmplă în prezent. Este nevoie să descoperim ce ne împiedică să avem relații sănătoase ca mai apoi să fim disponibili emoțional pentru copii.

Și aici mi-am amintit de o altă metaforă: În avion, în caz că sunt probleme, li se recomandă părinților să își pună ei masca de oxigen și apoi să o pună copiilor. Nu ai cum să ajuți pe cineva, atâta timp cât tu suferi, nu ai resurse sau când nici tu nu ai descoperit care sunt modalitățile sănătoase de relaționare, nu ai descoperit ce să lași în urmă din moștenirea familiei tale de origine și ce/cum să faci diferit.

Când părinții își întorc atenția asupra lor, vor crește și se vor dezvolta alături de copil. Mai este important să știm că nu există perfecțiune, însă că există a trăi și a alege conștient.

Despre ea,  Gabriela Gall spune: „Iubesc să lucrez cu copiii și familiile lor. În plus față de metodele în care sunt formată folosesc în practica mea dansul și mișcarea ca instrument terapeutic. Proiectul meu de suflet pe care îl găsiți aici a luat naștere în anul 2013”.

Program Suport pentru Părinți – Circle of Security (Cercul Siguranței)

Ca părinți vă doriți tot ce este mai bine pentru copii, dar uneori vă este greu să știți cum să îi ajutați să devină fericiți și independenți. Descifrarea nevoilor din spatele comportamentelor, ale voastre și ale celor mici, vă va oferi calea spre o baza sigură.

Programul Cercul Siguranței este conceput ca să vă ajute pe fiecare dintre voi să descoperiți ce faceți bine ca părinți, dar și dificultățile pe care încă le aveți.

Testimonial participantă COS: “Cercul m-a învățat ce se petrece în mod firesc cu copiii. M-a ajutat să reușesc să mă distanțez și să mă observ pe mine. Mi-a dat posibilitatea să văd totul clar, pus pe o foaie de hârtie.”

 

Alăturați-vă Programului de Educație Parentală Circle of Security și împreună vom explora:

• modalități de a înțelege și de a susține sentimentele copilului dumneavoastră
• cum să utilizați Cercul Siguranței pentru a răspunde nevoilor copilului
• cum să experimentați mai multă bucurie alături de copilul dvs.
• cum să vă ajutați copilul să aibă o stimă de sine mai înaltă, relații mai puternice și performanțe mai bune la școală
• ce vă împiedică să fiți alături

 

Programul Parental Circle of Security este un program de educație parentală centrat pe relația părinte – copil. Este un curs parental recunoscut pe plan internațional, bazat pe decenii de cercetare a atașamentului între părinți și copii.

Sesiunile sunt bazate pe cunoștințe practice, folosind clipuri video, discuții și materiale pentru a explora nevoile emoționale ale copiilor și pentru a construi abilitatea părinților de a răspunde sensibil la aceste nevoi.

În cadrul programului vă vom ajuta să interpretați comportamentul copiilor folosind Cercul Siguranței, să vă simțiți mai încrezători în satisfacerea nevoilor emoționale ale copiilor dumneavoastră, stabilind în același timp limite adecvate.

Ne vom axa cât mai mult pe reducerea sentimentului de vinovăție și a rușinii, atât de familiare tuturor părinților și vom învăța cum a fi un părinte suficient de bun este suficient.

Acest program este adresat atât mămicilor, cât și tăticilor,  bunicilor,  viitorilor părinți,  asistenților maternali,  părinților adoptivi,  educatoarelor și îngrijitoarelor din creșe și grădinițe și tuturor celor care au un rol semnificativ în creșterea și educarea copiilor.

Puteți găsi mai multe informații despre program accesând linkul: www.circleofsecurityinternational.com/research-information

Facilitatori
* Ana Cazacu – Educator parental atestat Cercul Siguranței; Psihoterapeut – Analiză Tranzacțională și Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală: www.facebook.com/PsihoterapeutAnaCazacu

* Gabriela Gall – Educator parental atestat Cercul Siguranței;
Psihoterapeut – Hipnoză clinică, relaxare și Terapie Ericksoniană; Terapie sistemică: Cuplu, Familie, Copil; Lucrător prin artă combinată (dans, muzică, teatru, desen); Inițiatoarea proiectului www.dansulcaterapie.ro

 

Testimonial participantă COS: “Cercul Sigurantei m-a ajutat sa depasesc sentimentul de vinovatie si sa ma concentrez pe un nou mod de a intelege care sunt nevoile lui Noah si cum pot veni in intampinarea lor.”

 

Programul se desfașoară pe durata a 8 întâlniri care vor avea următoarele tematici:

1. Introducere în cercul siguranței –  Împreună vom construi un mediu sigur și incitant în care să puteți explora meseria de părinte. Vom introduce conceptul de Cerc al Siguranței și modul în care cercul “apare întotdeauna” în viețile copiilor și ale adulților.

 

2. Să învățăm despre nevoile copiilor parcurgând tot cercul – Vă veți dezvolta abilitățile de a citi comportamentele copiilor și veți înțelege care sunt nevoile din spatele acestora,  utilizând Cercul Siguranței ca pe o hartă.

 

3. Să fim alături de copii pe Cercul Siguranței – “A fi Alături” nu se referă la o tehnică anume ci este mai degrabă o stare de spirit și o atitudine fundamentală de empatie față de copii. Copiii au nevoie de sprijin pentru a dezvolta o viață emoțională sănătoasă iar acest lucru se întâmplă când  noi le suntem “alături”, fiindcă în felul acesta ei învață să fie “alături” de ceilalți. Vom discuta despre ce înseamnă să le fiți alături copiilor voștri și cum puteți face asta.

 

4. Să fim alături de bebeluși pe Cercul Siguranței – Mulți părinți întreabă: “Oare când au început aceste nevoi?” În acest capitol îi vom urmări pe bebeluși și vom descoperi împreună că ei se nasc programați pentru Cercul Siguranței și că din primele momente ale vieții lor încep să ne învețe despre nevoile lor de pe tot Cercul. Vom învăța o metoda simplă care să vă ajute să deveniți sensibili la fluctuațiile de atenție și emoție ale copiilor și cum să răspundeți adecvat la acestea.

 

5. Calea spre siguranță – Dacă primele capitole ale acestui program vă ajută să priviți comportamentul copilului prin prisma nevoilor legate de atașament,  în acest capitol vom face trecerea de la observarea copilului către observarea propriei persoane. Sentimentul de siguranță poate fi obținut, iar această cale presupune parcurgerea unor pași esențiali.

 

6. Să ne înțelegem dificultățile – Vom discuta despre unde apar dificultățile voastre în relația cu copilul  și despre rolul vostru de a fi “Mâini” pe cerc, fiind “mai Mari, mai Puternici, mai Înțelepți și Blânzi”.

 

7. Ruperea relațiilor și repararea lor – Vom învăța să observăm ce ne spune copilul din spatele comportamentului său când acesta este  problematic. Vom discuta desprece puteți face voi atunci când are loc un moment de “ruptură în relația” cu copilul.

 

8. Să recapitulăm și să sărbătorim – Vom recapitula,  vom discuta despre dificultăți întâmpinate și vom răspunde la întrebări.  Vom avea oportunitatea de a vorbi despre cum a fost experiența parcurgerii acestui program.

 

Informațiile și exercițiile pe care le vom face în fiecare modul au strânsă legătură între ele și este importantă participarea la fiecare întâlnire pentru a beneficia cât mai mult de program.

 

Totul începe cu noi.

Imaginează-ți cum copilul tău de 6 ani vine acasă de la școală și pare să fie foarte abătut. Vrei să-i dai o gustare în speranța că-l va face să se simtă mai bine? (Cum te-ai simți tu dacă ți-ar fi refuzată o promovare la serviciu sau ai fi respins de un prieten apropiat și partenerul tău ar încerca să te ajute prin oferirea unui fursec?)

Nu este nevoie să fii psiholog sau părinte cu multă experiență pentru a ști că acest copil are nevoie de ceva mai mult decât de o gustare pentru a-i da un impuls. Dar, uneori, avem nevoie de un memento că un copil mic are nevoie de validare pentru cât de trist și confuz poate să fie atunci când un coleg, care ieri era “cel mai bun prieten” al său, alege pe altcineva cu care să se joace astăzi. Are nevoie de o îmbrățișare sau de o atingere și, poate, de un timp petrecut în tăcere cu tine ca să se regrupeze. El are nevoie de ajutorul tău pentru a-și da seama cum se simte și de confirmarea ta că sentimentele sale dificile aparțin lui și sunt acceptate în interiorul relației voastre.

 

Costul este de 80 lei/modul (640 lei programul) iar asigurarea locului se face prin plata avansului de 50%.

Dacă vii însoțit de un membru al familiei, acesta beneficiază de o reducere de 50%.

Înscriere: 0763.302.432 sau 0747.657.550 email: gabriela.egall@gmail.com sau psihoterapeut.anacazacu@gmail.com

Locuri limitate (doar 12 locuri)
Vă așteptăm!

 

Dragi parinti,

Va invitam la o seara speciala impreuna cu copiii, o seara in care vom invata in pasi de dans sa ne deschidem inima si sufletul catre relatia unica parinte-copil.

 

Detalii: Pentru că lumea noastră interioară diferă, pot apărea dificultăți în comunicare, iar dansul vine ca o solutie… neasteptata si absolut minunata. Dansul aduce o stare de bine aproape instant, miscarea ne stimuleaza si astfel, devine o metoda excelenta de a ne reconecta la nevoile noastre si la nevoile celorlalti 🙂

Precum Dorothy si prietenii ei din Oz pasim prin viata, uneori, cu gandul ca ne lipseste ceva, credem ca nu suntem suficienti de buni si suntem mai mereu in cautare de acel “ceva” sau “cineva” care ne va salva. Aceste ganduri ne pot acapara credintele, actiunile si pot ramane captive la nivelul corpului. De fapt, totul se afla in noi, este nevoie sa le dam sansa sa iasa la suprafata. Lumea lui Oz iti ofera un cadru in care sa experimentezi, sa te conectezi cu corpul tau, sa dai frau liber emotiilor, sa accesezi lucruri pe care le credeai uitate. Daca esti un leu care isi cauta curajul de a explora, de a-si spune punctul de vedere, de a pune limite – daca te simti uneori de tinichea si iti doresti sa fii mai in contact cu emotiile si corpul tau – sau poate ai momente in care mintea se blocheaza si tot ce ai nevoie este de relaxare pentru a putea reporni fluxul gandurilor si conexiunea minte-emotii-corp… Te astept sa pasesti in calatoria voastră!!

*atelierul nu este un curs de dans, nu este nevoie sa stii sa dansezi pentru a participa

Ce vom face? Vom folosi elemente de dans-terapie şi dezvoltare personală în funcţie de nevoile fiecăruia. Cu ajutorul paşilor de dans şi al exerciţiilor individuale, în pereche şi de grup – ne vom axa pe simţuri, pe contactul cu corpul şi pe comunicarea non-verbală. Moderatorul intalnirii:

Gabriela Gall – psihoterapeut

* Experienta de 5 ani in lucrul cu copiii – dezvoltare personala prin dans

* Experienta de 3 ani in lucrul cu familii si adulti – pe psihopedagogie, dezvoltare emotionala, terapie (grupuri si individual)

“Proiectul “Dansul ca Terapie” este un proiect de suflet la care lucrez din anul 2013. Dans creativ, mișcare liberă, relaxare, autocunoaștere și dezvoltare personală. Pentru mine dansul a fost întotdeauna o formă de exprimare a emoţiilor. Mă ajută să eliberez tensiunile şi în acelaşi timp mă încarcă de energie şi viaţă. Libertatea pe care o simt atunci când dansez şi conectarea cu fiecare celulă din corpul meu, nu se poate traduce în cuvinte. Așadar, împletind aceste două specializări, dansul și psihoterapia, am inițiat acest proiect care folosește mișcarea ca instrument de autocunoaștere, dezvoltare personală, comunicare, de îmbunătățire a relației cu sine și cu ceilalți.”

 

Te invit să faci încă un pas în călătoria cunoașterii tale și a copilului tău.
Investitia ta: 70 lei (parinte+copil), 30 lei (pentru al doilea parinte)
(inclus: apa, ceai, biscuiti, voie buna 🙂
Durata atelier: 1 ora și jumătate
Varsta recomandata copil: 4-10 ani

 

 

 

Conversații între părinți și copii

Workshop comunicare părinte-copil 8-12 ani

Relația părinte-copil este o legătură unică, cu experiențe speciale. În același timp, pentru că lumea noastră interioară diferă, pot apărea dificultăți în comunicare. Am creat acest atelier pentru a facilita explorarea acestei relații într-un alt mod, într-un spațiu protector.

Te invităm să faci încă un pas în călătoria cunoașterii tale și a copilului tău prin jocuri de mișcare, de rol, activități interactive și discuții deschise. În plus, veți cunoaște și aplică un instrument de comunicare eficientă care să vă ajute să dezvoltați o relație în care nevoile fiecăruia să fie respectate.

Programul atelierului include:

– exerciții de cunoaștere și de identificare a barierelor de comunicare

– exerciții de dans terapie

– pauză de cafea/ceai

– instrument de comunicare asertivă

– jocuri de rol

– închidere grup

Vă așteptăm cu drag sâmbătă, 5 mai, ora 10:00, să petreceți timp de calitate împreună într-un mediu relaxant și jucăuș.

Traineri:

Gabriela Ivănescu Psihoterapeut, trainer copii și inițiatoarea proiectului “Dansul ca terapie”

Ioana Ușurelu Trainer, Consilier Dezvoltare Personală

Durata: 3 ore și 30 minute Cost: 150 lei/ pereche (părinte și copil)

Pentru înscrieri accesați linkul: https://docs.google.com/forms/d/1DrCP9_6PrEfw0TohBgtHhiz7xa4RGYL7AXeWzFUKnRc/viewform?chromeless=1&edit_requested=true

Locurile sunt limitate, iar pentru inscriere este nevoie de plata unui avans de minim 80 lei. Mai multe detalii vor fi trimise celor care completeaza formularul. Beneficiaza de reducere de 10% persoanele care participa in prezent la grupurile organizate de DansulCaTerapie.ro

 

Contact: Gabriela Ivănescu 0763.302.432

 

Psihoterapia nu este despre a atinge perfecțiunea sau despre a deveni mai bun (fie vorba între noi: ce naiba înseamnă bun?).

Este despre a te pune în contact cu emoțiile tale, suferințele tale, patternurile tale, automatismele care se activează când ceva din interiorul tău rezonează și întră în defensivă sau pune la bătaie mecanismele de apărare.

Este despre a trăi conștient, a alege în cunoștință de cauză, a putea alege cum să trăiești, ce să faci fără ca frica inconștientă să te influențeze; doar să te protejezi conștient.

Este despre creșterea calității vieții, a relațiilor interumane și despre a da mai departe o moștenire emoțională conștientă – nu perfectă, nu bună, nu extraordinară dar autentică.

_______________

Exemplu:

Omul care este violent alege inconștient să se comporte agresiv pentru că nu este în contact cu frica imensă pe care o simte și pentru că nu a fost nimeni acolo ca să îl învețe cum să gestioneze aceste emoții. Și va da mai departe copiilor acest mecanism.

Persoana care este în rolul de victima nu a învățat să recunoască agresorii din viața lui pentru că asta ar fi însemnat să conștientizeze că cei care l-au îngrijit au avut un rol de agresor și poate că singura dovadă de “iubire” a fost acest tip de relaționare.

Aceste 2 tipologii au nevoie să învețe cum să pună limite într-un mod sănătos și asertiv. Ca să poți să faci asta este nevoie să te cunoști foarte bine, să te întâlnești cu tine într-un mod autentic.

___________________

Pentru asta, este nevoie să treci printr-o experiență de reParentare, este nevoie de o nouă imagine a unui părinte protector, grijuliu, asertiv de la care poți învăța CUM să te iubești, CUM să îți gestionezi emoțiile și că este în regulă să le simți.

Să înveți că meriți, că ești ok așa cum ești, că poți avea parte de alte răspunsuri la diverse situații și că scenariile negative cu care ești obișnuit se pot schimba pentru că persoanele nu mai sunt aceleași. Că ești ok dacă ești diferit sau alegi diferit.

Un terapeut poate să ghideze o persoană, pe drumul acesta, într-un mod obiectiv. În același timp este important să ne înconjurăm de oameni/prieteni care au aceeași capacitate și de la care putem învață aspectele de care avem nevoie.

Din păcate, unele persoane nu pot face asta pentru că sunt și ele la fel de prinse în povestea lor și așa ajung să fie subiective. Și așa ne confirmăm scenariile de viață, fie că aceste persoane sunt de acord sau nu cu noi.

Dar psihoterapia nu este despre vină și despre a caută vinovați; PSIHOTERAPIA este despre tine și despre lumea ta interioară, nu despre ceilalți.